Monthly Archives: September 2015


Cum să-i netezești și viitorul, nu doar cutele cămășii

O bună prietenă de-a mea, frumușică foc și deloc proastă, era, în cercul nostru, un studiu de caz despre cum să nu alegi bărbații nepotriviți. Primul de care se indrăgostise fleașcă era, evident, însurat fedeleș. In apărarea ei vreau să spun de la bun început că individul nu purta verighetă pentru că, vezi Doamne, încă nu se căsătorise religios, deși civil era însurat de peste zece anișori. Așa că s-a trezit în miez de noapte cu telefon de la nevastă-sa care a lămurit-o pe dată cum stă treaba, trimițând-o în niște călătorii îndepărtate pe care ea nu și le planificase.

Și cel de-al doilea era la fel de însurat, ba chiar purta și verigheta la vedere, dar i-o fluturase pe aia cu separatul. Adică, se lăuda el, avea atât de multe de împărțit financiar cu soața, încât era mult mai simplu pentru amandoi să rămână căsătoriți, dar să locuiască separat. Fericirea a durat, însă, până când fraiera s-a întîlnit cu separații bot în bot la supermarket. Adică ei erau bot în bot ca doi porumbei.

Al treilea era însurat, avea verighetă, locuia cu soția, dar aia era o scorpie care nu-l iubea și nu avea grijă de el. Toate bune și frumoase până când, într-o bună zi, văzându-l când venea să o ia de la birou, o colegă mai slobodă la gură i-a șoptit fraierei la ureche că musiu  o minte cu nerușinare. De unde știi tu așa de bine că mă minte? A întrebat-o prietena mea. Păi, poți vedea cu ochiul liber, draga mea. N-ai observat ce cămăși impecabil de curate și călcate poartă? Păi dacă era cum zicea el, ar fi umblat cu gulerul boțit și cute la mâneci.

Asta a băgat la cap și, după ce i-a tras ditamai perdaful, i-a dat papucii și s-a îndrăgostit de altul. De data asta, alesese un suflet pereche care purta doar cămăși boțite și tricouri care nu văzuseră în viața lor un fier de călcat. Doar că socoteala de acasă nu s-a potrivit nici de data asta cu cea din târg. Omul are o nevastă care-l trimitea de acasă călcat și apretat, dar și una bucată amantă care i le boțea la loc în programul prelungit de muncă sau în pauza de masă.

Asta e, însă, excepția care confirm regula. Așa că, dragelor, dacă-l vreți doar pentru voi, asigurați-vă că are cămășile călcate impecabil. Mai ales că acum e atât de ușor să faceți asta cu stația de călcat Philips Perfect Care Elite Silence. E mai deșteaptă ca prietena mea de care vă povesteam pentru că nu arde hainele și topește imprimeurile și calcă perfect, deși nu are buton de reglare a temperaturii sau de alte setari pentru abur sau materiale diferite. Rezervorul îți permite să calci până la 2 ore fără să pui apă și poți folosi direct apă de la robinet. Are, bineinteles, sistem anticalcar, așa că nu vei avea probleme și poți călca hainele și direct pe umeraș, folosind aburul. Un singur lucru nu știe să facă minunăția asta: să-ți spună în timp ce calci cât de frumoasă ești. Dar nah, tehnologia evoluează continuu și speranța moare ultima. 

IMG_7762IMG_7746 IMG_7773 IMG_7789 IMG_7792 IMG_7794 IMG_7799IMG_7755

10 motive să ne mutăm pe Marte

Dacă e apă, sigur e și săpun pe undeva, așa că toti aia care se topesc daca se  spală mai des decat de Paște și Crăciun vor prefera să rămână pe planeta cu tramvaiul 41.

Atâta timp cât nu s-a descoperit încă petrol, țarambeții cu SUV-uri  vor rămâne pe Pământ.

Dacă țărănoii cu ceasuri de firmă și vapoare de mașini stau acasă, și pițipoancele vor sta acasă.

Din câte înțeleg, nu prea sunt femei pe acolo, deci nici cocalarii plecați la agățat nu ne vor încurca.

Dacă  planeta nu e populată, nici audiență pentru televiziuni nu există, deci pe Marte avem șanse să scăpăm de trio-ul formidabil Capatos-Măruță-Gherghe.

Suntem pe altă planetă, deci treaba aia cu Mercur retrograd nu mai  există. Yes!

Ziua marțiană durează cu jumătate de oră mai mult decât cea terestră. În sfârșit, poate găsesc și eu timp să merg la sală!

Gravitația pe Marte e 37% din Gravitația pe Terra. Yuhuuu, deci cântăresc de trei ori mai puțin decât aici? Fără diete, fără nimic?

Vă dați voi seama ce jumping jacks  faci la sală cu gravitația asta?

Anul marțian e de două ori mai mare ca anul terestru. Perfect, pe Marte am 20 de ani! Vreau să fiu marțiancă, vreaaaau!

Water-on-Marsc

Lăsați-ne copiii în pace

Întotdeauna am fost de părere că e bine, ca părinte, să testezi aptitudinile copilului tău măcar la nivel de zgâriat puțin pojghița, cât să stai tu liniștită peste ani că nu aveai la ușă vreo Plisețkaia și tu, în imbecilitatea ta, o trimiteai forțat la școala de contabile. Așa se face că ai mei au ajuns să  știe puțin pian, engleză, franceză, judo și ceva dans de societate. Filmul, însă, a ieșit din zona bunul simț și a intrat în cea a penibilului când soacră-mea a înscris-o pe fii-mea la  un curs de fotomodele. Cursul ăla, însă, nu era pentru fetițele care habar n-aveau atunci cu ce se mănâncă top-modelingul, ci cu frustrările unor femei care toată viața s-au visat balerine și top-modele și au sfârșit îngrășându-se cinșpe kile după prima sarcină. Păi dacă eu nu am reușit să fac ceva, să facă asta mică pentru care mă scol în fiecare dimineață și mă duc la muncă și deci, e obligată să-mi împlinească mie visurile.

Cursantele, care erau fetițe de toate vârstele și de toate felurile, unele urâcioare, altele mult prea plinuțe pentru un  viitor top model, îndurau cu stoicism, după orele de școală, căratul prin tramvaie și autobuze. Afacerea prospera pentru că lumea e plină de mame și bunici cu mult timp liber și prea puțină minte, deși cursul costa ceva la vremea aia. Încununarea acestui efort avea loc inainte de fiecare vacanță școlară când, tot noi părinții, aduceam de acasă, pe umerașe,  hainele copilului nostru, iar copilul defila pe o scenă îmbrăcat în propriile lui haine. Era o mascaradă de show din care singurii câștigați erau cei doi escroci care țineau cursul.

La noi, filmul s-a rupt când copilul a fost pedepsit că nu știu ce  făcea sau nu făcea și a fost încuiat intr-o debara  fără lumină.

De cei doi escroci nu mai știu nimic. Poate au dat faliment sau poate și-au deschis o altă școală pentru femei frustrate. De dans, de actorie sau de altă artisticărie. Că pute târgul de astfel de stabilimente  de educație. Pentru că, e clar pentru toată lumea, dacă fetița ta nu ajunge dansatoare, cântăreață, animatoare, asistentă de TV, prezentatoare de meteo sau alt gen de harfistă, nu ți-ai împlinit misia de părinte. E musai să ajungă măcar o Cruduță sau o Zăvorancă intr-o televiziune  cu rating -5, altfel ai născut-o degeaba. Dacă nu învață din fragedă  copilărie să facă twerking și să se unduiască lasciv, conturându-și cu mânuțele alea mici niște sâni  care încă nu i-au dat, dacă glăsciorul ei nu știe să cânte Give it to me, give it to me now, te-ai ratat ca părinte în țara românească.

enhanced-buzz-5722-1379009495-14

Pleci cu socrii în vacanță? Iată ce ai mai putea face în concediu

Pentru cei care muncesc pe brânci un an întreg ca să plece  într-o vacanță de două săptămâni, pentru cele care stau un an întreg la cratiță în bucătărie și sunt servite la restaurant sau all inclusive  două săptămâni amărâte, pentru cei care aud un an întreg voci de clienți nervoși și bădărani și, în sfârșit, au parte câteva zile doar de vocea mării și, cu toate astea, aleg să plece în vacanță cu socrii de mânuță, iată câteva idei mai bune de petrecere a concediului:

-ar putea, de exemplu, să încerce să convingă refugiații sirieni să se întoarcă la ei în țară

-să încerce, just for fun, să strige în aeroportul din Moscova Am o bombă!. Sau Putin e un criminal! Mă rog, cum preferă.

– să facă autostopul în Afganistan

– să emigreze în Coreea de Nord

-să o lase gravidă pe fiica minoră a  unui cap mafiot sicilian și apoi să refuze să se însoare cu ea

– să se angajeze ca jurnalist în presa tabloidă din România

– să înregistrez un an întreg emisiunile lui Capatos-Măruță-Gherghe și să le vadă pe toate în două săptămâni

-să urmezi un curs de îmblânzit șerpi

– să-și pună o rochie mulată și să se plimbe prin Vaslui

-să lucreze voluntar ca intern corporatist în Pipera.

bc871b1a23c1f5c436f64b1cf3fadd45

Ce nu ai știut niciodată despre ședințele cu părinții

Teoria relativității timpului a fost dezvoltată în urma unei ședințe cu părinții la care Einstein a nimerit din greșeală, căutând laboratorul de fizică.

Cei mai buni agenți Mosad sunt trimiși sub acoperire la ședințele cu părinții. Astfel, ei se antrenează să reziste psihologic și la cele mai lungi și mai dure interogatorii.

Se spune ca primul volum din Neamul Șoimăreștilor a fost scris în timpul unei ședințe cu părinții.

Moise și-a acceptat rolul de salvator după ce a rezistat până la finalul unei ședințe cu părinții, zicându-și că pe lângă asta, salvarea unui întreg popor e pistol cu apă.

Supraviețuitorii a mai mult de trei ședințe cu părinții primesc o pensie specială.

Cei mai tari luptătotri ninja vin să-și măsoare puterile încercând să se facă nevăzuți în momentele Să alegem comitetul de părinți și Cine se oferă să fie casierul clasei.

Statistic vorbind, unul din trei părinți au nevoie de consiliere psihologică după o astfel de ședință.

Se pare că Bear Grylls filmează zilele acestea în Romania un nou sezon intitulat Cum să scapi cu viață dintr-o ședință cu părinții.

Adevărații șamani au devoltat o tehnică de decorporalizare menită să-I ajute să reziste la ședințele cu părinții. Îi poți recunoaște ușor, sunt mămicile coafate care nu pun nicio întrebare și zâmbesc continuu.

Se spune că părinții al căror copil repetă un an școlar au fost criminali în serie într-o viață anterioară.

Unul dintre cele mai grele teste pe care trebuie să le treacă un mason ca să primească cel mai înalt rang e să reziste la o ședință cu părinții fără să se poată conecta la net pe telefon.

Cel mai greu canon dat de preoți pentru preacurvie e să participi la toate ședințele cu părinții care au loc într-un an școlar.

682a57f52d46ba2e71621a49534745a4

Regula de doi simplă

De la tabla cu legi a lui Moise la rubrica Ce e in, ce e out din blogurile fashion, oamenii și-au setat trenduri, coduri, legi și direcții. Și dacă moda ne spune cum să ne îmbrăcăm, ne poate dicta ea, oare, și cum să iubim? Și dacă o urmăm, vom fi sigur fericite ?

Asta nu știm. Știm că, de când lumea și pământul, trendul e ca femeia să nu fie singură. Ca e slabă, neajutorată și câștigă mai puțin. Că nu-si poate schimba singură un bec și-o amărâtă de roată la mașină și nu poate deschide singură un borcan de dulceață.

O bună prietenă care își iubea prea mult independența, reușise să scape nemăritată până la venerabila vârstă de 34 de ani. Concubina într-o fericire deplină cu MBA-ul ei și se gândea serios să spuna DA unui doctorat în drept politic.

Familia ei era, însă, de altă părere așa că imediat ce fata a terminat de suflat în toate cele 34 de lumânări, s-a activat. Am eu un băiat numai bun pentru tine. Baiatul avea 48 de ani și stătea cu mama. Și ce dacă? Asta nu înseamnă decât că respectă și iubește femeile, că prețuiește familia, l-au susținut ai ei. Ba pardon, asta înseamnă un singur lucru: cordonul ombilical nu fusese încă tăiat și de atâta timp se făcuse cât un nod marinăresc de ancoră. Așa că singurul cordon pe care a decis să-l taie acceptând un post la Londra, a fost cel la capătul căruia se aflau ai ei.

Un bun prieten care sărise ușor de 45 de ani, luase în brațe ideea cu criza vârstei de mijloc și, odată cu ea, o tânără muuuult mai tânără. Doar că omul ținea greu pasul cu juna. Fata avea o poftă de viață care-l depășea, deși nici el nu era vreun împăiat. Tânăra doamnă dorea să viziteze cinșpe orașe și trei aeroporturi într-un singur weekend. Și voia la concert la Brian Adams la Londra. Și la shopping la Milano. Și el, după o săptămână plină de predări de proiecte, el nu voia decât să doarmă. Tot weekendul.

Un alt prieten citise că bărbații de succes au și nevastă, și amantă. După câteva luni de ținut pasul cu trendul, mai avea puțin și ținea pasul cu asistentele pe culoarele sanatoriului de boli nervoase. Avea două femei cu două rînduri de istericale, cu dublu aniversări, dublu alergat după cadouri de Sărbători, așa că, într-o bună zi a luat-o razna le-a dat amândurora întâlnire în același loc iar el a plecat să se vadă cu alta.

O prietenă rămasă singură printr-un concurs nefericit de împrejurări, aflase dintr-o revistă glossy că se poartă barbații mai tineri. Și cum ea de obicei era în pas cu moda și când era vorba de forma nasturilor la sacou, nici nu se punea problema să stea în afara trendului.

Dar cum trendul era semnificativ mai tânăr ca ea, s-a văzut nevoită să recupereze măcar parțial diferența și a inceput o cursă nebună de peelinguri, diete și antrenamente extreme din care doar o halteră scăpată pe picioare a reușit să o oprească. Într-un moment de sinceritate deloc trendy, scărpinându-se cu o andrea sub ghips, mi-a mărturisit: dacă vrei să te simți contemporană cu dinozaurii la doar 36 de ani, calea cea mai sigură e să o arzi cu puștimea.

O alta, însă, urmase cu sfințenie legea seculară care-i promitea fericire și iubire ca la robinet dacă intră în sistem și stă cuminte acolo până la adânci bătrâneți. Surpriză! Nu era fericită, deși bifase tot ce era de bifat: soț, copii, cățel și-o casă de vacanță.

Daca tragem linie și adunăm, nu există rețete care să-ți asigure iubirea. Iar singurul regulă pe care trebuie s-o respecți este să nu urmezi nicio regulă. Să nu te lași prinsă in reguli și legi ca o pasăre într-o plasă de sîrmă ghimpată. Pentru că între am respectat toate regulile și pffff, ce de iubire pe capul meu e o diferență care merită trăită.

 index

Articol publicat în numărul din aprilie al revistei The One.

Stai pe toc sau stai pe loc

Se spune că mersul pe jos face piciorul frumos. Aşa că prietena mea Ilincuţa mergea pe jos mai ceva ca un globetrotter, dar mergea degeaba. Adică ok, piciorul era frumos, dar era degeaba. Şi asta pentru că vara mergea încălţată cu nişte şlapi scârboşi, genul de şlapi in care stau florăresele la colţul străzii, iar in restul anului, umbla în nişte ghete cu botul pătrăţos, fără toc şi fără haz, genul de ghete de pensionară care suferă de monturi şi de reumatism.

Nu era, deci, nicio mirare că, deşi avea piciorul frumos, era singură cuc, şi, dacă nu-l puneai la socoteală pe motanul Sucă, niciun bărbat nu-i mai trecuse pragul de ceva timp. Stând, însă, acasă în fiecare seară, a avut destul timp să observe ce viaţă bogată în evenimente ducea  vecina de palier care iesea aproape zilnic şi nu de două ori la rând cu acelaşi bărbat. llincuţa nu observase, însă, pantofii cu toc superbi pe care-i purta vecina cu aroganţa unei regine şi eleganţa unei balerine. Era o pereche de pantofi roşii ca un trandafir abia cules şi cu nişte tocuri lungi şi subţiri care-i lungeau picioarele de ar fi făcută invidioasă până şi pe madam Herzigova.

Aşa că, într-o bună zi, şi-a luat inima în dinţi şi a poftit-o la o cafea s-o întrebe care e secretul succesului ei.

Păi pisi, i-a spus vecina, împungând acuzator aerul cu degetul în direcţia  botinelor. Păi cum vrei tu să întoarcă un bărbat capul după tine încălţată cu şalupele astea?

Aşa că Ilincuţa şi-a luat seama şi a doua zi de dimineaţă, la prima oră, s-a dus să-şi cumpere o pereche de pantofi cu toc. N-a mai avut răbdare să ajungă acasă şi  i-a încălţat pe loc, acolo. Neobişnuită, însă, să meargă pe tocuri, s-a împiedicat la prima bordură şi a venit grămadă peste un domn tânăr şi drăguţ care îşi căuta cheile de la maşină fix acolo, în calea ei. Domn cu care este şi acum, la mai mult de un an după întâmplare. Şi m-am urcat pe-un toc şi v-am spus povestea aşa.

Ce voiam eu să spun, de fapt, e că pe 14 septembrie sărbătorim cu http://www.fashionup.ro/ Ziua femeilor #petoc. Află despre reduceri,  premii şi alte surprize pe http://blog.fashionup.ro/.

0aea9a469bb81d7664f92d9bbfc2d7c4

 

Şapte materii care ar putea înlocui ora de religie

Ora de educaţie sexuală

Poate mai scade numărul copiilor născuţi din mame minore, poate fetiţele alea de 13 ani nu mai nasc prin WC-urile şcolii după ce şi-au ascuns sarcina de părinţi timp de nouă luni, poate mai reducem din incidenţa BTS la nişte vârste la care o astfel de boală le poate marca organismul pentru toată viaţa.

 

Ora de nutriţie sănătoasă

La fiecare doi paşi, găseşti o covrigărie. La fiecare 3 paşi, o şaormărie. Am dat peste o vedere din Costineşti de prin anii 90 şi ştiţi ce? Nu erau graşi pe plajă. Nu existau săli de fitness la fiecare colţ, mâncam ce găseam şi ce apucam, cu toate astea, oamenii nu erau graşi,  Acum văd pe stradă cohorte de fete la 16, 17 ani care par că au născut acum tripleţi acum câteva zile. Îşi zdrumică şuncile înfundându-se cu merdenele cu atâta nepăsare că stau şi mă întreb: oare ştiu ele câte calorii goale are căcatul ăla din mâna lor? Oare au idee ce înseamnă pentru sănătate grăsimea din zona taliei? Au auzit ele, oare, de diabet şi boli cardiovasculare?

 

Ora de toxicologie

Sau aşa ceva. În fine, o oră care să le spună drept copiiilor noştri ce înseamnă drogurile recreaţionale,  amfetamina,  marijuana, cocaina şi  restul.Şi cum data viitoare se poate întâmpla să nu se mai trezeşti dacă  îţi dai black out la 15 ani.

 

Ora de supravieţuire

Nu neapărat în stilul Bear Grylls, dar măcar să ştie cum să poată supravieţui pănă vine cineva să-i salveze în cazul în care se rătăcesc sau ajung într-o zonă ostilă. Cum ar fi muntele, de exemplu. Sau dărâmăturile unei clădiri în caz de cutremur. Sau ar putea învăţa cum să se comporte în caz de incendiu.

 

Ora de educaţie rutieră

Eu cu ochii mei am văzut un puşti de 15, 16 ani luat pe capota unei dube pe când alerga după autobuz, fără să se asigure.

 

Cursuri de autoapărare

Mai ales pentru fete, dar bune şi pentru băieţi.

 

Ora de prim-ajutor

Niciodată nu ştii ce-ţi rezervă viaţa şi în ce situaţii la limită vei ajunge. Depinde de tine să îţi salvezi ţie viaţa sau să schimbi destinul unui om ajutându-l să trăiască. Cumva, e un fel de-a te juca de-a Dumnezeu, deci are legătură cu religia, nu?

Popa-Daniel-01

Ce am învăţat până acum

Că adevărul nu e sexy şi nu interesează pe nimeni. Spune-i celei mai bune prietene că parcă a pus ceva pe ea şi ea îţi va mulţumi pe moment, dar te va ţine minte toată viaţa ei. De câte ori se va privi în oglindă, de câte ori va încăpea mai greu într-o rochie, de câte ori va pune jos linguriţa lângă cutia de îngheţată proaspăt hăcuită.

Că mai degrabă un bărbat strică şi cea mai lungă şi mai frumoasă prietenie dintre două femei decât o femeie, tovărăşia a doi prieteni.

Că lucrurile nu sunt  niciodată ce par a fi. Cei mai veseli sunt cei care-şi doresc atât de tare să-şi ascundă tristeţea încât dau in extrema veseliei ostentative. Cele mai fericite cupluri sunt cele în care unul dintre parteneri e fie tâmpit, fie a crescut în creierul Tibetului, la mânăstirile alea budiste în care hrănesc fericiţi şobolanii care vin şi poftesc afară muştele cu rugăcuni şi plecăciuni în loc să le arate sfântul plici.

Că oricât de înconjurat de prieteni şi familie şi sufocat de jumatatea iubită ai fi, eşti singur. Dacă eşti bolnav, te doare  o ureche şi lumea întreagă te ţine de mână, asta nu-ţi ia ţie durerea, nici măcar nu ţi-o micşorează în vreun fel.

Că nu e cale mai sigură şi mai dreaptă spre nefericire ca supraaprecierea ta, a situaţiilor şi, mai ales, a oamenilor. Să te visezi campion la sumo când tu ai un metru jumate şi cincizeci de kile e ca şi când ar visa peştele să umble în două picioare. Doar că peştele e mai înţelept ca tine, ştie că e peşte şi că atât poate. Să pui în cârca oamenilor  calităţi de care ei nu au habar şi să aştepţi de la ei ceva ce nu se va întâmpla niciodată e trenul expres spre nefericire.

Dacă acum îţi e greu, nu e obligatoriu să-ţi fie bine mai tărziu. În schimb, dacă îţi e bine acum, sigur va veni o vreme când va trebui să plăteşti pentru asta şi lucrurile vor merge mult mai prost.

Că nimeni nu-ţi datorează nimic.

Că aparenţele au valoare de adevăr.

Că Murphy e bine mersi sănătos tun, o să ne îngroape liniştit pe toţi.

tumblr_n2fde3Tpsz1tqz4k9o1_1280