Monthly Archives: March 2016


Despre dreptul la fericire şi alte drepturi

Ai dreptul să laşi muntele de vase nespălate în chiuvetă. Le vei găsi şi mâine, şi poimâine în acelaşi loc, vasele murdare nu pleacă nicăieri. Şi pentru că sunt atât de murdare, nici nu vor face sex în chiuvetă, deci nu se vor înmulţi peste noapte.

Ai dreptul să găteşti un singur fel de mâncare, ăla care îţi place ţie, chiar dacă fiecare din casă vrea cu totul altceva. În definitiv, ai învăţat de mică să-ţi împarţi jucăriile aşa că vei lăsa liberă bucătăria şi te vei retrage la filmul preferat cât timp cei din casă îşi vor găti, pe rând, ce vor să mănânce.

În ciuda a tot ce auzi pe stradă când îţi scoţi câinele la plimbare, ai dreptul să creşti câini şi pisici chiar dacă nu ai crescut un copil.

Ai dreptul să surzeşti brusc şi selectiv atunci când eşti întrebată când te aşezi şi tu la casa ta sau când ai de gând să faci copil că uite, timpul trece, tic-tac.

Ai dreptul să fii în mare grabă, chiar pe punctul de a pierde avionul dacă te întâlneşti cu fosta ta colegă care arde de nerăbdare să împărtăşească întregului univers faptul că puiul ei a făcut la oală.

Ai dreptul să iei masa de una singură în restaurantul preferat, chiar dacă este 14 februarie. Şi da, ai dreptul să nu laşi bacşiş dacă ospătarul te întreabă de trei ori dacă mai aştepţi pe cineva.

Ai dreptul să dai unfollow sau unfriend sau du-te-n mă-ta tuturor celor care îşi trec copiii la realizări personale şi-şi flutură verighetele când postează ciorba gătită cu dragoste pentru soţ.

Ai dreptul să nu acorzi a doua şansă nimănui care te-a agresat în vreun fel şi ai dreptul să fii fericită după propriul sistem de valori şi nu după grila altora. Nu eşti singură şi nu vei fi prima care face asta. Cinci femei curajoase şi-au câştigat deja dreptul la fericire. Poveştile lor sunt impresionante şi le puteţi susţine în fiecare zi urmărind Dreptul la Fericire, un format unic de reality show al postului Happy Channel.

index

Neașteptatul secret al fericirii

Cu toții pe lumea asta căutăm un singur lucru: rețeta fericirii. Sunt biblioteci întregi de cărți scrise care pretind nerușinat că l-au găsit, dar mint în fiecare pagină. Unii îl caută în miile de truisme scrise pe fundalul unui apus de soare, alții dau bani mulți și pierd timpul în cursuri care promit că îl dezvăluie, cursuri ținute de speakeri mai nefericiți chiar decât participanții. Secretul ăla care să ne ridice deasupra tuturor și să ne pună pe față un rânjet tâmpit de om fericit este, însă, unul singur și mult mai simplu decât tot ce s-a fluturat până acum. Și da, îl știu și vi-l dezvălui chiar acum: tobe, suspans, param siiiii….secretul fericirii e să nu aștepți nimic de la nimeni, niciodată.

Problema cu secretul e că la fel ca acul cântarului când te urci pe el. Cu toatele îl vedem cât se poate de clar și de bine, dar doar puține vor să-l creadă.

Prietena mea, Miruna, l-a văzut când avea doar douăzeci de anișori. Aștepta pe peronul Gării De Nord un profesor de la facultate care-i promisese că o trimite pe nevastă-sa cu copiii la țară la ai ei de 1 mai și el vine cu ea la mare. Ea l-a așteptat plină de speranță și înțelegere preț de vreo trei trenuri și, când a realizat că nu mai vine, s-a urcat în al patrulea tren și s-a dus singură la mare. Unde nu s-a distrat de una singură, ci cu actualul ei iubit pe care l-a cunoscut acolo, pe plaja încă înghețată.

Georgiana a aflat secretul fericirii după mulți ani în care și-a bătut genele fără folos pe sub nasul unui coleg și a asteaptat opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână să primească un semn de iubire. Ciuciu semn, ciuciu iubire, așa că, după programul de birou, ea avea program de plâns acasă cu capul în cutia de înghețată că n-o iubește și nu are ochi pentru ea, în timp ce el își vedea bine-mersi de viața lui, fără să bănuiască drama de lângă biroul lui.

Mirela a așteptat un inel de logodnă atât de mult încât știa deja pe dinafară toate noile modele apărute la bijuteriile din oraș, cu prețuri cu tot, așa că atunci când s-a întâmplat minunea, tot ce a putut să facă a fost să-l întrebe cum de a dat 3418 lei pe el, speriind bietul om atât de tare încât și-a băgat la loc inelul în buzunar și dus a fost.

Corina avea un iubit mai mucalit, mai miștocar de fel dar care o iubea din tot sufletul, doar că nu era genul care să exagereze cu florile pe pernă dimineața și alte romantisme văzute în telenovele. În sensul că deloc. Și asta suferea că ea nu primește și ea o floare, o atenție, o măslină, o bomboană, deși săracul om era topit după ea, dar așa, în felul lui. Și azi așa, și mâine așa, frustrarea creștea cu fiecare zi în care ăla venea din piață cu lobodă și pătrunjel în loc de gladiole și pansele până când, într-o bună zi, când mâncau amândoi din ciorba de lobodă, ea i-a comunicat că nu mai vrea să-l vadă niciodată în viață ei. Și așa a și fost, deși tot ea a încercat mult timp după să se împace cu el, realizând, prea târziu, că nu el era problema, ci ea.

Și a înțeles că, fie că aștepți ca vecinul de birou să te invite undeva, să-ți aducă o floare, să divorțeze, să vină vara, să-ți răspundă la mesaje, să se inventeze dieta cu ciocolată, să se mute Di Caprio pe strada ta sau să te ceară iubitul în căsătorie, atâta timp cât așteptările nu-ți sunt împlinite, ai să te scalzi într-o nefericire întreținută chiar de tine. Și că în loc să-l aștepți toată noaptea cu ochii pe geam, rozându-ți unghiile nervos, mai bine te trezești pur și simplu într-o dimineață cu el la ușă ta, bălmăjindu-ți încurcat ceva de o surpriză. Ceea ce va doresc și vouă.
MjAxMy1mMWVhMzQxNmIxNGQ4YTgz

(articol publicat in numarul din mai 2015 al revistei The One)

Fericire de toţi banii

Nimic nu e gratis pe lumea asta, spune o vorbă înțeleptă din popor. Nu se știe clar dacă a fost spusă de un țăran care, tânjind după o zi de muncă la o stacană de vin rece și-a dat toată agoniseala de peste zi ca plată sau de o tânără slujnicuță care, poftind la botine de piele de căprioară și rochii înfoiate de tafta, s-a văzut nevoită să accepte avansurile boierului bătrân ca plată.

În tot cazul, și unul, și altul, erau clar mai isteți decât prietenul meu, Andi, care, căsătorindu-se cu o stewardesă frumușică după care întorceau capetele pe stradă toate persoanele de sex masculin cu vârste sub 95 de ani, a înțeles în scurt timp că bucuria de a se trezi în fiecare dimineață sau, mă rog, aproape în fiecare dimineață că ea lucra pe curse internaționale, nu era gratis, ci trebuia să plătească pentru ea cu nopți de nesomn și crize de gelozie stinse cu mult vin.

O altă prietenă de-a mea, Mia, înțelegea abia acum, la 40 de ani, că pentru cei doi copii frumoși, deștepți și deja mari nota de plata cuprindea o carieră de succes în marketing sacrificată de dragul lor, sute de nopți petrecute între scutece și biberoane și nu în cluburi și alte zeci de weekenduri rămase acasă când toți plecau la mare, la munte sau la concerte, in capitalele Europei.

În același timp, Elena, prietena ei care avea tot ce nu avea ea si viceversa, adică era un jurnalist de succes și conducea o revistă de business, lua interviuri la Londra și le scria la Paris, între două avioane, știa cluburile ca pe propriul dressing burdusit cu haine și pantofi de firmă, dar era singură cuc, întelesese că prețul plătit de ea era o viață de familie.

In timp ce Mia plătise pentru faptul ca-si putuse creste copiii cu o cariera si cu independența ei financiară, Maria avea și carieră, și copii, dar trebuia să plătească acest privilegiu acceptând să locuiască împreună cu socrii, două acrituri care îi urmăreau și criticau fiecare mișcare, băgându-se în viața ei și a copiilor ei cu bocancii pentru că, după ei, favorul pe care il faceau crescând copiii fiului lor le dădea acest drept.

O altă prietenă, vrăjită de mirajul siguranței financiare și de felul ocrotitor în care un bărbat de vîrsta tatălui ei se purta cu ea, înțelesese abia după câțiva ani de relație că toate vacanțele exotice, casa frumoasă de lângă parc și casa de vacanță fuseseră plătite și supraplatite cu cei mai frumoși ani ai ei.

Sunt multe lucruri si sentimente pe care firea umană și le dorește și e gata să plătească pentru ele fără să clipească. Prăjitura de ciocolată care ți-a înseninat cerul gurii costă nu doar câți lei scrie pe eticheta din vitrină, ci și multe ore la sală și crize bune de nervi în fața oglinzii, cu o fustă în care nu mai intri în mână. Înțelepciunea se plătește în ani, tinerețea, în decizii greșite, iar pe nota de plată a orgoliului se află, de cele mai multe ori, singurătatea.

Nimic nu e gratis pe lumea asta si, mai curand sau mai târziu, aflam asta cu toții. Putem încerca să plătim mai puțin, dar nimeni nu ne poate garanta că prețul nu va crește brusc. Oricum ai alege, frica de inflație te va împiedica să te bucuri atunci când primești ce ți-ai dorit atât de mult așa că, singura soluție, e să ai grijă să merite din plin, oricât de mult ai avea de plătit. Așa că, data viitoare când mergeți în piață, cereți fericire de toți banii, că de plătit, plătiţi oricum.

money_happiness

(articol publicat in numarul din august 2015 al revistei The One)

Femeia care a crezut că mascaţii DIICOT sunt stripperi a mai greşit şi altă dată

O femeie din satul Cărpiniş, județul Brașov, a crezut că mascaţii de la DIICOT veniţi cu mandat de percheziţie sunt stripperi. Dincolo de nota umoristică a acestei ştiri care ne-a făcut pe toţi să râdem cu poftă, există, însă, o poveste pe cât de tristă, pe atât de adevărată. În tinereţe, o aşa zisă prietenă, i-a promis că, de ziua ei, îi trimite la uşă o trupă de stripperi adevăraţi, dar nu s-a ţinut de cuvânt, neştiind ca asta o va marca pe viaţă pe biata femeie.

De atunci, de câte ori sună cineva la poartă, femeia crede că e o trupă de stripperi. Când a venit popa cu botezul, femeia a sărit să-i îndese bani în pantaloni dascălului şi a strigat la popă că lui nu-i dă niciun ban dacă nu-şi dă sutana jos.

Poştaşul satului povesteşte că, de fiecare dată când trebuie să-i dea pensia, este obligat să danseze în faţa ei şi să-i bage banii în sutien bancnotă cu bancnotă. Noroc că a fost cadru didactic şi nu are pensia foarte mare.

De Anul Nou, de exemplu, a fost ferm convinsă că urătorii veniţi cu Pluguşorul şi cu capra sunt staruri porno venite să filmeze o scenă de BDSM cu bice şi măşti şi le-a cerut autografe pe sâni.

matt-mcgorry-sexy-stripper-college-humor-04

Bărbaţii pe înţelesul tuturor-partea a doua

Continui clasificarea domnilor întru mai buna noastră înţelegere, clasificare începută aici aici

-bărbaţii Bloody Marry-aşa cum sucul de roşii înduce în eroare iar tulpina de ţelină înfiptă-n pahar nu face decât să întărească impresia că bei ceva sănătos ce poate fi consumat fără priviri dezaprobatoare chiar şi la micul dejun, aşa şi acest tip de bărbaţi sunt perfecţi dacă îţi pasă atât de tare de părerea celor din jur. Par cuminţi, liniştiţi, de casă, chiar plictisitori, dar numai tu ştii cât de bine te face să te simţi.

– bărbaţii Sex on the Beach- sună bine, arată bine, dar numai gura e de ei. Sunt, precum celebrul cocktail. slabi, dulcegi şi se termină consumă foarte repede.

-bărbaţii Suc de ţelină cu spanac. Sunt buni, nu-ţi fac rău ba, dimpotrivă, doar bine. Au atât de multe calităţi că mi-ar lua juma de oră doar să le enumăr dar, la naiba, cine ar vrea aşa ceva în locul unui pahar de Prosecco?

– Bărbaţii Prosecco- sunt delicioşi, spumoşi, simpatici şi cu simţul umorului. Problema cu ei e că te simţi atât de bine că nici nu îţi dai seama când te faci praf.

– bărbaţii Tequila shot- genul perfect pentru one night stand care te pune în cap şi după care zaci câteva zile cu prişniţe şi alka seltzere.

-bărbaţii Metaxa- sunt cei mai preţioşi şi mai sofisticaţi dintre toţi, aşadar se consumă comform unui ritual specific: întâi se admiră pe îndelete în lumină, bucurându-te de aspectul lor. Se adulmecă apoi fără grabă, pentru a putea cuprinde toată aroma unei băuturi atât de sofisticate, dar şi pentru a anticipa savoarea gustului. Se ia apoi o înghiţitură şi se ţine în gură până când începi să simţi cum pişcă. Se plimbă prin gură ca nu cumva să rămână vreo papilă care nu s-a bucurat de gustul lui şi abia apoi se înghite încet. Cognac-ul.

dfa4d11b24ea53ee74efcfd7bea8675a

Pe cine ar trebui să mai decoreze Iohannis

Presedintele Klaus Iohannis i-a decorat marti, la Palatul Cotroceni, pe Florin Piersic, Stela Popescu si membrii trupei Cargo. Florin Piersic a primit decoratia cea mai inalta, Ordinul Steaua Romaniei in grad de ofiter. Nu ştiu cu ce consilieri s-a sfătuit domnia sa, dar după sugestiile făcute, pare să fi fost consiliat în cadrul unei şedinţe de spiritism cu persoane care au trăit la începutul secolului 19, aşa că îmi permit să enumăr mai jos câţiva români pe care ar trebui să-i decoreze cât de curând:

1. Post-mortem în viaţă, pe Radu Beligan, pentru determinarea cu care încă mai crede că, atunci când e urcat de subţiori pe scenă, joacă într-o piesă.

2. Pe Alexandru Arşinel care s-a supărat atât de tare că a jurat că nu mai face în viaţa lui o glumă pentru poporul român. Oh, wait…

3. Pe copywriterul sau ce-o fi el care a avut ideea genială de a face nişte reclame ( Catena) atât de proaste că au devenit memorabile.

4. Pe Snoop Dog că a făcut reclamă comunei Bogata.

5. Pe Mihaela Rădulescu, vedeta care a demonstrat cât de patrioată e atunci când a dat micul dejun cu caviar de la Monaco pentru micul dejun la Bucureşti cu un cârnat şi două ouă şi tăvăleala în nisip pe plaja din Nissa cu tăvăleala în făină pe scena unui show din România.

6. Pe Ion Iliescu ce îşi doreşte atât de tare să trăiască suficient de mult încât să fie acuzat măcar pentru Mineriadă.

7. Pe Cristi Minculescu pentru că ultima sa apariţie într-un videoclip este cea mai eficientă campanie antialcool văzută în ultimul timp.

8. Pe Mărioara Zăvoranu, post-mortem, pentru contribuţia adusă umorului românesc atunci cînd, însărcinată fiind cu Oana, a decis să păstreze copilul.

9. Tot post-mortem, pe Vadim Tudor care, prin golul lăsat în urma lui, a dat şi altor tineri români de succes precum Beyonce de România şi Narcisa lui Guţă şansa promovării la TV.

10.Pe Fuego, pentru că-şi împodobeşte bradul cu mama în fiecare an şi, astfel, o ţine departe de meetinguri politice şi alte manifestări dăunătoare specifice vârstei.

11. Pe chirurgul clujean Marcel Tanțău care a operat în premieră pentru Europa de Sud-Est un copil de 4 ani care suferea de o boală gravă, Achalazie și nu se putea alimenta. De exemplu.

cef

Cum este aşteptat Snoop Dog în comuna Bogata

Rapperul Snoop Dogg care a postat o fotografie pe Instagram și a dat check-in în Bogata, județul Mureș în loc de Bogota, Columbia, unde se afla, de fapt, este așteptat în comuna mureșeană cu o ofertă specială de cazare din partea autorităţilor şi cu o palincă de prune și-o ciorbă de varză cu carne din partea localnicilor.

Dornici să îl primească pe artist cât de bine se poate, sătenii au început deja să se pregătească pentru sosirea lui:

– ştiută fiind hărnicia ardelencelor, primăria le-a interzis femeilor să şteargă praful cu câteva zile înainte de sosirea rapperului

– în cinstea lui, gospodinele au creat noi reţete precum: borş de cânepă şi pui în coca.

– cozonacii cu mac vor avea umplutură dublă, iar gogoşile vor fi ornate cu liniuţe de zahăr pudră

– la biserică, în cădelniţe, tămâia va fi stropită cu ulei de THC

– artizanul satului îi va pregăti artistului un bong cu busuioc să-şi viseze ursita când adoarme

-un regizor român lucrează deja la scenariul unui nou film românesc numit “În praful nopţii” în care Snoop Dog în rol principal va mânca o ciorbă dreasă cu hash-maţuchi.

– Maria şi Jana, artiste populare de succes, vor cânta în cinstea lui la căminul cultural.

imageResize

Dacă poveştile ar fi fost scrise acum

Dacă poveştile şi cărţile copilăriei mele ar fi fost scrise acum, cred că niciuna nu ar mai fi rămas nemodificată sau nu ar fi fost interzisă după cenzura inchiziţiei online şi puţine ar fi trecut de standardul politically corect:

Scufiţa Roşie ar fi fost acuzată că incurajează violenţa împotriva animalelor sălbatice şi mai ales împotriva lupului, un animal care este deja pe cale de dispariţie.

Albă ca Zăpada s-ar fi făcut vinovată de încurajarea discriminării persoanelor cu handicap prin distribuirea în joburi subcalificate şi cu grad mare de periculozitate precum cele de săpător în mină.

Tot din cauza acestei poveşti, asociaţiile de protecţia mediului s-ar fi revoltat că fauna locală este silită să facă tot felul de munci precum scuturatul paturilor piticilor, măturatul în căsuţa din pădure şi altele.

Harap Alb ar fi fost acuzat că, prezentând Spânul într-o lumină nefavorabilă, discriminează persoanele care suferă de alopecie.

Racheta Albă şi Cireşarii s-ar fi făcut vinovate de îndoctrinarea politică a unor minori.

Tom Sawyer şi Robinson Crusoe ar fi fost arse în piaţă publică pe motiv că discrimează minorităţile de culoare precum afroamericanii şi indienii.

Cu Cenuşăreasa ar fi fost o mare problemă pentru că toate mamele responsabile ar considera că mesajul transmis este acela că e ok să recurgi la operaţii estetice precum tăierea călcâiului sau a vârfului piciorului pentru a te căsători cu cineva mult mai bine situat social.

Nici Winnetou nu ar fi fost mai puţin hulit, învăţând tânăra generaţie că fumatul pipei e un bun prilej de socializare.

Cât despre Amintiri din copilărie, e clar că susţine exploatarea minorilor şi pedeapsa corporală ca metode de educare.

Vouă ce poveşti vă vin în minte?
hqdefault

Mai aprigă ca moldoveanca e doar vasluianca

Măi Vasâli, măi, mai ţâ tu minte când minti când oi ghinit tu acasî şî şiorba iera reşi şi mi-oi dat cu oala-n cap? Io te-am iertat, Vasâli, că ti iubiam.

Mai ştii tu când m-oi fugărit prin toatî bătătura la şinşi ghinineaţa când oi ghinit tu di la cârşiumî beat muşi? Da io te iubeam mult, Vasâli!

Mai ştii, tu, Vasâli, cum oi aruncat cu sapa după mini când te-am prins cu sor-mea capră? Nu m-am necăjit, Vasâli atunşi şi nişi că n-ai trecut pe la mine cât am fost în spital, deşi tot tu mă băgasei în pnomonie când m-ai încuiat afară în miezu Crăciunului că nu i-am dat lu mă-ta sarmale!

Zaşi toatî ziulica la birt, cu ghinu-n nas şi io semăn, ar, culeg di una sângură, ca o vădană. Da am zâs că deh, aşa-s vasluienii, că şi tac-tu, şi frac-tu şi Miţă a lui Jeni la fel stă cu ghinu-n bot.

Bani acasî, şiuşiu! N-ai mai adus di când oi adunat câţiva bănuţi aruncaţi în urma mortului, acum o lunî! Da, atunşi când o dat ortu popii frati-miu pi cari l-oi împins cu gâtu-n sapă, în păpuşoi! Poi da, când v-oţi şirtat pi muierea lui! Da n-o fost cu mare supârare, io ţi-am trecut cu viderea tât, Vasâli, ca să ştii!

Da până aşilea, Vasîli! Până aşilea! Adică bre, beţiv, eşti, cremenal, eşti, curvar, eşti, de troznit, mâ trozneşti di-mi sar fălşili, bani, nu faşi, bă da până acilea! Să nu-mi dai tu o floare, bă, de 8 martie? O floare, bă Vasâli? Păi ia stai tu să vezi ce paţi!

Capture

E ziua ta, mămico, în dar m-am făcut praf şi muci

În fiecare an, de 8 Martie, circulaţia se blochează sub asaltul cohortelor de femei care se duc să bea “ca băieţii”. În orice cârciumă ai intra, chiar şi în cea mai pârlită, aia de cartier în care se pilesc drojdierii încă de la nouă dimineaţa, batalioane de femei sărbătoresc ziua mamei. Concentraţia de estrogen e atât de mare că dacă ar intra, si Chuck Norris ar menstrua instantaneu. E ziua mamei, ziua aia în care toată suflarea feminină simte că trebuie să recupereze tot ce n-a făcut un an întreg. Drept urmare, femeile crapă-n ele bomboane, torturi şi ciocolate, în ciuda tuturor dietelor şi a tuturor cântarelor de pe lumea asta.

Nişte viitoare mame mai serioase la vreo 20 de ani şi un pic sunt bete muci încă de la ora 8. Se antrenează în club pentru nopţile nedormite ce vor urma cândva când viitorii lor copii le vor întinde balele pe piept la patru dimineaţa, când le vor da dinţii. În aşteptarea celebrului cântec “E ziua ta mămico, în dar ţi-am adus inima”, femeile primesc în dar un lap dance de la cei mai fierbinţi stripperi din oraş. E momentul în care ele învaţă să ia temperatura copilului cu buzele pe fruntea lui. Hmm. Whatever. Cu buzele. Şi să schimbe pamperşi. Mă rog, primul pas. Să le dea jos pantalonii.

Deşi nu au încă nici măcar în gând să facă un copil, se pregătesc intens pentru temele la matematică de peste ani. alooo, băiatu,radical din 5 cosmopolitan plus patru prosecco la puterea 7 sex on the beach, câte băuturi fac?

Câte una mai îndrăzneaţă răspunde chemării guturale a unui mascul care se unduieşte pe scenă în chiloţi cu paiete şi intră în jocul lui, spre amuzamentul sau invidia suratelor. Stă lipită de scaun, pe scenă, ca şi cînd ar fi la destins şi se strâmbă îngrozitor de câte ori stripperul îşi freacă fundul bombat de faţa ei. În momente ca astea, orice om normal la cap şi-ar pune nişte întrebări fireşti precum oare nu m-am spălat suficient? Oare am mâncat prea multă fasole la prânz?

Dar stripperul e profesionist, nu aşa, un cordit care-şi dă chiloţii jos în faţa femeilor. De aceea el ştie că ea nu se strâmbă, ci se antrenează pentru momentul în care, peste ani, viitorul ei copil va umple pamperşii. Pentru că, până la urmă, e ziua mamei. De ieri, de azi şi, mai ales, de mâine.

acefszdx

Next page →