ca apocalipsa miroase a carne arsa

Cand ea refuza cu incapatinare sa gateasca pentru a cincea oara intr-o singura saptamana ceafa cu cartofi prajiti si salata de carnati si kaiser, el isi ia soarta in maini si intra in bucatarie sa-si faca singur. Deschide usa si o inchide repede la loc.  Dupa ce se asigura ca niciun vecin de pe o raza de 2 km  nu-l poate vedea  cu sortul de gat, invartind in tigai, el intra si inchide repede usa in urma lui. Nici ea nu trebuie sa descopere cat de maiestuos si sexy  invarte el lingura in cratite ca poate ii vine vreo idee sa il mai trimita si alta data sa viziteze aragazul.

Primele zece minute cauta cu privirea aragazul. Frigiderul stie unde e, e acolo unde l-a lasat ultima oara cand a uitat sa inchida usa dupa ce si-a luat o bere din el.

Scoate carnea din frigider si o arunca in prima farfurie gasita in dulap. Dupa ce urmareste juma de ora sangele picurand pe masa intelege ca farfuria era prea mica si scoate alta. Pune gratarul pe foc si cand incepe sa se incinga, isi da seama ca era gratarul pentru peste. Asadar il arunca si pe asta in chiuveta si ia gratarul de carne. Il pune pe foc, pune carnea pe el si cand carnea incepe sa se stranga sfaraind, isi da seama ca trebuia batuta, asa ca o scoate si asa siroind cu ea prin toata bucataria o pune intr-o alta farfurie in asteptarea ciocanului de batut.

Carnea batuta sfaraie in sfarsit pe aragaz. Se apuca de curatat cartofii cu cutitul de taiat paine si dupa 3 kile de cartofi curatati  intelege ca nu ii ajung  nici de o portie. Se imbraca si pleaca in piata dupa cartofi, lasand pe foc carnea. Cand se intoarce, se ia la intrecere cu pompierii incercand sa ajunga mai repede acasa.

Arunca gratarul cu tot cu carnea carbonizata, scoate alta carne din congelator, de data asta o bate inainte si o arunca pe gratarul de peste. Si ce daca o sa puta a peste, s-o ia dracu’, tot carne e.

Curata inca 5 kile de cartofi cat sa umple un tuci de ulei cat pumnul. Incinge uleiul, arunca cartofii si uleiul zvarrr pe tavan , pe perdea, pe geam.

Isi aminteste ca avea pe undeva niste carnati ramasi prin frigider si ii scoate sa-i faca si pe aia. II cresteaza in forma de floare ca asa a vazut el ca se servesc carnatii cabanos la carciuma din colt si ii pune pe gratar. Cand carnatii incep sa sfaraie, il omoara pofta si ia unul asa, fierbinte. Il scapa pe el, apoi pe masa, apoi pe jos, tavaling in untura topita un sfert de bucatarie.

Cand totul e gata, incearca toate marimile de  castroane si farfurii pana sa se decida ca si cartofii, si carnatii si friptura stau in buna pace intr-un singur lighean, fara sa se certe.

Si cand bucataria arata ca miezul Beirutului si vasele din chiuveta ca Everestul pus calare peste Mont Blanc, ea crapa usa timid, nestiind daca mai traieste cineva si daca trebuie sa sune la 112. Iar el ranjeste satifacut, aratand o portie medie de cartofi prajiti cu carnati si friptura: ” Ei? Ai vazut ca m-am descurcat si singur?”

CFjoB

4 Comments

  1. victorel slav says:

    Eu i-as fi zis spor la curatenie !

  2. Anca says:

    Scrii incredibil de savuros! Ti-am citit tot blogul in pauzele de la birou, iar acum intentionez sa-i citesc post-ul aceasta si sotului meu sa ne amuzam impreuna. E ca si cand i-as pune oginda in fata, dar probabil nu se va recunoaste in ea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *