ca iubesc femeile singure

Ador serialul Totul despre sex si, desi l-am vazut de foarte multe ori, l-as mai vedea inca o data. Si inca o data. Si inca o data. O invidiez pe Carrie pentru ca are ditamai colectia de pantofi, pentru ca e platita cu 8 (opt!) dolari/cuvant si, mai ales, pentru prietenele ei. Toata viata mi-am dorit sa am si eu prietene ca ale ei sa pot iesi cu ele, sa pot vorbi orice, oricand.

Alergand aceasta iluzie, am iesit zilele trecute cu niste prietene la un pahar de vin si, povestind unui apropiat cat de bine ma simt cu ele si povestind mai mult despre ele, am fost “acuzata” ca “ies” cu femei singure.

Perfect, i-am spus. Daca nu subliniai acest aspect, n-as fi inteles de ce ma simt atat de bine cu ele si cu altele nu. De ce prefer sa ies cu femei”singure” si nu cu femei “casatorite”.

E simplu, lasa-ma doar sa-ti explic: am avut si eu perioada mea in care     m-am jucat de-a Bree Van de Kamp si toate prietenele si cunostintele mele erau cam in acelasi cliseu ca mine. Ne intalneam  cel putin o data pe saptamana,  mergeam impreuna in vacante si serbam revelioane impreuna.  La fiecare astfel de intalnire, singurele subiecte de discutie erau:

– al cui copil a facut primul caca la olita

-cum faci tu aluatul de tarta de-ti iese asa fraged

– cine ce metode de contraceptie foloseste

– ce cuvant a rostit pentru prima data cacaciosul nustiucui

-ce sex de calitate si cat de des

– cat costa femeia care vine la curatenie

– cat a costat cadoul  facut de consort cu ocazia zilei de nastere

Trebuie sa adaug ca toate eram licentiate si eu eram “ciudata” care-si dorea un job adevarat si nu unul “de forma” la firma sotului.

Si daca nici acum  nu e clar de ce prefer compania femeilor “singure”, pot sa spun ca femeile singure sunt:

– puternice pentru ca au  refuzat compromisurile unei vieti in doi doar de dragul unui statut

– inteligente pentru ca nu au renuntat la pasiunea si la munca lor ca sa stea acasa sa invarta cratite si copii pe oala

– pline de simtul umorului pentru ca sunt intelepte si viata le-a invatat atat de multe incat se pot lua peste picior relaxat, fara sa se supere vreuna

-ingrijite si citite pentru ca au tot timpul din lume sa se ocupe de ele

-frumoase si elegante pentru ca stiu ca timpul trece si nu in favoarea lor

-selective si pretentioase pentru ca isi cunosc valoarea

-discrete atunci cand se indragostesc pentru ca stiu cat de rara e dragostea adevarata si vor s-o protejeze.

so ladies, tumblr_mg43dxemqQ1qaobbko1_500

 

 

9 Comments

  1. X says:

    Vulpea si strugurii acri…

  2. Peren says:

    Totul este extraordinar. Apreciez si eu foarte mult aceasta atitudine. O singura problema am : de ce nu va asumati, voi, femeile singure, pana la capat aceasta atitudine si de ce va apuca depresia la 40 de ani ? De ce, dupa 40 de ani, se prabusesc toate argumentele de pana atunci si de ce incepeti sa luati antidepresive cu pumnul ?
    De ce, de la o anumita varsta, incepeti sa negati toata filozofia de viata de pana atunci ? Si de ce Carrie suspina pentru Mr Big si ar fi gata sa devina nevasta de dragul lui ?

    • Happysinglewoman says:

      Nu stiu altele cum sunt, dar eu am 41 de ani, sunt femeie singura de vreo 8 ani, nu m-a apucat nici o depresie… Poate fiindca am ceva de facut cu viata mea (un copil, prieteni, pasiuni)? Si nu cred in casnicii sau relatii de dragul unui statut social, ci in iubire si respect…

    • adela says:

      in depresie am fost la 30 de ani, la 40 pur si simplu te trezesti din somn si te intinzi putin. si cand te intinzi conteaza daca mainile tale asa intinse, gata de zbor, gasesc alte maini sau tot cratita si aspiratorul.parerea mea:)

  3. blo says:

    In film (ca e film, nu-i nici macar reality show), Carrie suspina dupa Mr. Big pentru ca e conditionata de constrangerile sociale la care este de fapt supusa audienta. Adica fix alea care spun “cresteti si va inmultiti, femeia sta la cratita, daca n-ai copii ai trait degeaba, o femeie fara barbat e o nonvaloare”, etc..
    Daca si-ar fi sfarsit zilele intre pantofi, amanti si articole de ziar, femeile (cele carora li se adreseaza serialul asta) ar fi fost crunt dezamagite. Si-asa din punctul unora de vedere, Carrie ar fi trebuit sa ramana cu Aidan, sa faca copii si sa traiasca in padure, deci oricum nu s-a terminat chiar dupa tiparul asteptat.
    Eu sunt genul de femeie conditionata genetic sa creasca plozi si sa fie fericita cand ii sterge la fund, dar asta nu inseamna ca nu le admir pe cele care-si baga piciorul in normele sociale si fac ceea ce simt si ce vor. Personal, n-as fi fost fericita complet fara copii, o stiu acum, mai ales ca i-am facut destul de tarziu.
    Am insa prietene singure, fericite sa-si traiasca viata asa cum vor si culmea: se simt implinite!
    Hmm.. sorry, bat campii un pic, de oboseala sau pentru ca asa o fi starea mea naturala. Ce vroiam sa spun este ca nu mi se pare ca femeile pe care le cunosc si care isi asuma statutul de femeie singura, ar fi neaparat disperate dupa un partener sau dupa o familie. Poate ca unele care sunt singure prin forta imprejurarilor, dar care de fapt si-ar dori 10 copii, chiar or fi disperate, si nu le condamn. Inima vrea ceea ce vrea.

    • adela says:

      stiu ca sunt femei care s-au nascut ca sa dea viata si sa aiba o familie, dar cred ca multe femei prinse in relatii nefericite au intrat in ele doar de dragul unui statut si in virtutea unei educatii care spune ca daca nu te casatoresti si nu faci copii este o ratata.

      • blo says:

        :) ma rog, raspunsul meu era mai mult adresat celui care spunea ca femeile dupa 40 de ani intra in depresii daca-s singure.
        eu am facut un copil inainte sa ma casatoresc, idealul meu in viata n-a fost sa fiu maritata, ci sa am o cariera si un copil. cariera am avut, copil am facut, m-am si maritat la un moment dat, si nu pentru ca mi-ar fi pasat cum se uita lumea la mine (si se uita!), ci pentru ca fiica-mea m-a intrebat de ce pe mine nu ma cheama ca pe ea si pe tati. si-n momentul ala mi-am dat seama ca e ok, nu ma pierd pe mine, nu-mi pierd identitatea daca-mi schimb numele.
        mai am putin si fac 40 de ani, si-o sa ma intind asa cum spuneai si tu, dar mainile mele n-or sa dea doar de cratite :) cel putin nu pana cand or intra copiii in faza de rebeliune si-or sa plece de-acasa.

  4. fabi says:

    …si nu ne place deloc-deloc sa categorisim si sa generalizam.

    Femeile singure sunt…

    Femeile maritate sunt…

    Eu cred ca unele femei singure sunt foarte misto si altele sunt niste triste disperate. Nu neaparat pentru ca-s singure, ci pentru ca asa sunt ele. Mai degraba sunt singure PENTRU CA sunt niste triste disperate- si nu pentru ca sunt prea misto ca sa se complice cu o relatie care implica si o verigheta.

    La fel si cu alea maritate. Unele sunt foarte misto, altele niste sclave care vor un loc bun la firma barbatului.

    De ce trebuie sa facem categoriile astea? Ca ne place sa ne jucam de-a judecatorul si sa zicem ce misto suntem noi si ce rai sunt altii cu tot cu cacaciosii lor.

    Nope, n-am niciun cacacios personal.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *