ce as fi vrut sa stiu cand am iesit din sistem

Daca te mananca in c*r sa iesi din sistem, ai aici cateva chestii de care e bine sa tii cont.

 

In primul rand, trebuie sa pornesti cu un depozit care sa-ti acopere macar sase luni de cheltuieli curente.Calculezi cat cheltuiesti  fara extravagante intr-o luna si inmultesti suma cu 6.

Banii vin inegal, in transe mai mari sau mai mici. Cand iti intra  multi bani dintr-un foc pe card, tentatia e sa-i spargi. Don’t. Orice ban in plus trebuie pus deoparte.

Banii vin tarziu. Azi vorbesti despre proiect, in cateva zile il predai, contractul il inchei cam in doua saptamani daca esti insistent iar banii intra in cel mai bun caz in 30 de zile de la semnarea contractului. De obicei, intra in 90 de zile.

Nu conteaza ce stii sa faci, cat de bine stii sa faci si cat de talentat esti. In freelancing este vorba doar despre  ce prieteni ai si pe cine cunosti.

Prietenii sunt cei care iti vor da primele joburi si de acolo mai departe, e treaba ta.

Putini clienti te vor recomanda mai departe si doar cei care-ti sunt prieteni, de obicei nu vor sa-ti imparti timpul acordat lor cu alti clienti.

Cand iesi din sistem, iti poti numara prietenii pe degete.  Eu, una, nu as fi supravietuit fara ei. Si da, inca am degete nenumarate.

Cand esti pe cont propriu, oamenii au senzatia ca ai  mult timp liber, asa ca vei auzi des: “Scrie-mi si mie asta, da-mi si mie niste idei, bla bla, ca tie nu-ti ia mult timp, am vazut eu cat de repede scrii. Nu am bani sa te platesc, lucreaza pe prietenie sau, cel mai bine, vino tu cu niste bani de acasa “.

Trebuie sa inveti sa spui nu. Refuza  proiectele in care nu crezi si cele care nu-ti plac.

Invata sa te evaluezi corect, eu inca nu am reusit pentru ca sistemul de plata la ora de lucru nu mi se pare relevant, asa ca inca am probleme in a-mi evalua munca si a-mi stabili tariful

Daca nu-ti place sa vorbesti despre bani, esti mort. Eu inca urasc momentul ala de ” cat vrei” si ” cat dai” ca mi se pare ca suntem doi pistolari cu mana pe tragaci si care trage primul, o inhata.

Ca freelancer, muncesti incomparabil mai mult decat inainte. Eu, una, am facut febra musculara la umeri de la pozitia la laptop.

Trebuie sa inveti sa prioritizezi si sa fii organizat. Ora 5.30 a.m. e perfecta pentru scris. De exemplu.

Daca nu locuiesti singur, va trebui sa inveti sa-ti dai shut down sau pleci de acasa sa lucrezi. Cei de acasa  traiesc cu senzatia ca nu faci mare lucru, asa ca te vor intrerupe din 3 in 5 minute cu tot felul de cerinte si intrebari: unde e pisica? mi-ai vazut caietul? ia si tu o paine ca tot o arzi pe acasa.

Va trebui sa muncesti nu doar pentru bani, ci si pentru imagine, relatii sau favoruri, asa ca trebuie sa inveti diferenta intre cei care promit si cei care chiar te ajuta.

Durata de supravietuire in afara sistemului este de 6-12 luni. Eu am 9 luni. Still counting.

frabz-Be-a-FREELANCER-they-said-Its-gonna-be-fun-they-said-c14ee1

 

 

 

 

 

6 Comments

  1. Nico says:

    Eu am deja aproape doi ani și deja mai mult de un an de când am semnat contractul cu primul client. Am pierdut mult. În mod deosebit din cauza problemei legate de bani. Am experimentat cam tot ce ai pus mai sus și altele în plus. Trebuie sa menționez ca exista și ciclicitate. Cam la 6 luni încep sa îmi caut job. Norocul e ca nu mă tine mult. Îmi amintesc câte am învățat de când am ieșit din sistem și încerc sa enumăr toate părțile bune.
    De regula funcționează. Mai ales ca la mine ultima experiență corporatista a fost traumatizanta din cauza unei nepotriviri de caracter cu superiorul! 😉
    Eu zic ca se poate! Mult succes tuturor care au curaj sa facă mișcarea ăsta!

  2. mem says:

    Inseamna ca-s un mare norocos. Lucrez ca freelancer din 2010 si mi-a mers foarte bine. Si n-am de gand sa reintru in sistem.

  3. Paul says:

    Ai mentionat doar partile intunecate ale stilului acesta de viata, as enumera, insa, si partile pozitive:
    – iti cunosti adevaratii prieteni
    – dormi cat vrei, intre ce ore vrei si cu cine vrei :)
    – raspunzi la telefon cui vrei, ejectezi pe cine vrei si iti poti inchide telefonul cand vrei
    – te suna un posibil client cretin, ai totala putere dictatoriala sa faci misto de el
    – poti sa spui NU, cand si cum vrei
    – poti castiga mai multi bani decat ai face-o cu salariul fix
    – nu ai chef sa muncesti o zi, no-problem, recuperezi cand ai chef, in ziua aceea te poti plimba, dormi, orice
    – nu ai chef sa muncesti a doua zi, no-problem, idem mai sus
    – nu ai chef sa muncesti saptamana asta, luna asta, no-problem, idem mai sus
    – dispare notiunea de weekend, acele doua zile pe care orice corporatist le viseaza in fiecare saptamana
    – luni, cea mai cool zi, toti muncesc tu dormi, brilliant
    – fiind pe cont propriu trebuie sa actionezi ca o felina, ti se ascut toate simturile, simti ca traiesti, inveti, evoluezi, nu mai esti un creier inert conectat la o comanda repetitiva
    – incepi sa simti, asa cum simteai in copilarie, ti se dezatrofiaza zona vizuala, olfactiva, tactila
    – se atrofiaza zona de socializare fortata necesara integrari sociale corporatiste in intervalul 9-18
    – lucrezi inclusi si exclusiv pt tine, timpul iti apartin si tu decizi pt el
    – cunosti oameni noi, esti implicat in proiecte diverse, proiecte la care nu ai acces in alte circumstante
    – te ocupi de imaginea ta, de promovarea ta, de tine in general
    – te trezesti cu fericirea ca azi se poate intampla orice, nu trebuie sa mergi intr-un loc naspa, nu trebuie sa asculti un sef idiot, nu trebuie sa ii raspunzi ipocrit unui client (pila sefului) pe care l-ai ucide cu bolduri
    – esti mult mai creativ, instinctele te obliga, performezi mult mai bine, stii ca doar performanta este cel mai mod de promovare
    – as mai putea sa pun inca 10, 20 de liniute dar prefer sa le trag de bucurie ca maine nu ma duc la munca intr-un birou cu neoane de laborator, oameni tristi, program prestabilit, sedinte de zombie, sefi cu idei geniale copiate de afara, clienti care dau banul si si-ar dori si o parasuta la pachet, aceleasi locuri si oameni in fiecare zi, zi de zi, pana te imbolnavesti si mori daca ai noroc, daca nu o iei de la inceput bolnav pana mori

    Deci, bine ai venit in viata reala, in libertate, in aria rezervata oamenilor “pierde vara”, tocmai ti-ai ispasit pedeapsa de cativa ani de puscarie :)

    Iti transmite un fost detinut care lucra intr-o agentie corporatie cunoscuta, avea un salariu mai mult decat multumitor, o viata corporatista de invidiat, dar care a ales sa se elibereze acum 4 ani si care ar face orice sa nu se mai intoarca inapoi, in sistem.

    Nu am chef azi, plec in oras sa vad ce terasa s-a mai deschis, daca au inflorit salcamii, ce culoare are cerul, ce mai zice soarele :)

    Sa ai o zi frumoasa .. de libertate
    Respect

  4. SD says:

    Am apropape 8 ani de freelancing. Am fost dat afara din agentia de publicitate inainte de criza pentru concurenta neloiala. De unul singur nu prea aveam curajul sa fac pasul asta, dar acum, pentru datul afara, nu pot decat sa le multumesc.

    Primii doi ani am recurs la toate relatiile pe care le aveam din anii de agentie si din pacate toate au fost doar esecuri.

    De la viata de agentie (destul de lejera) in primii ani de freelancing ajunsesem sa fac de unul singur munca a 3 departamente. M-a batut gandul de vreo cateva ori sa ma reintorc in sistem. Ajunsesem de uram orice fel de client/proiect lucram mecanic si cu o scarba monumentala.

    Acum 4 ani am inceput sa fac template-uri de grafica in pararel cu proiectele pentru ~3 clienti pe care ii mai aveam in tara. Dupa primul an de stock-uri am renuntat complet la orice insemna client / piata de publicitate din Romania.

    Avantajul major la stock-uri e ca nu vine nimeni sa te futa la cap cu feeback-uri, cerinte idioate sau termene imposibile. Joci direct pe piata reala. Produci lucrari vandabile traiesti bine nu produci faci foamea luna urmatoare.

    Dar si foamea este suportabila atata timp cat esti propriul tau stapan.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *