O poveste cu o printesa

Era odata pe strada mea o familie absolut respectabila. El inginer, ea contabila, mama lui, avocat.  Si o fata, un singur copil. Ca-n poezie, mandra in toate cele. O plimbau de la pian la balet si inapoi la lectiile de franceza sau engleza. Copilul avea doua bone care o pazeau in  ture ca pe Delfina Frantei si aveau in permanenta la ele un flacon in care tineau vata imbibata in spirt. Cum atingea minunea un gard, o minge, o buburuza, alea poc, sareau s-o dezinfecteze. Nu,  nu avea copilul nimic, ma-sa avea ceva. La  mansarda.

Ei, si printesa  noastra se  facu mare. Pian, engleza, franceza, engleza, balet, scoala. Sau, ma rog, asa credeau parintii si bunica. Printesa noastra crescuta  intr-o totala negare a sexualitatii facuse primul avort la 16 ani. Studenta eminenta, f***se toti colegii, asistentii si coordonatorii de proiect pana sa ajunga in anul 5. Apoi trecuse mai departe,la caminele studentesti pline de exemplare numai bune de f***t. Vacantele de vara se lasau cu betii crancene in camera de hotel si in cluburi si cu orgii sexuale care l-ar fi facut si pe Caligula sa vina timid cu carnetelul sa-si ia niste notite. In fiecare vara, soarele se ascundea cat timp era printesa la mare  ca sa justifice nuanta palida si nebronzata a  tenului sau plimbat in cluburi pana la sase dimineata si indesat in perna sau prin alte locuri intime pana apunea soarele. Copiii o credeau vampir, iar onorabila ei familie o credea virgina.

Timpul trecea iar printesa tot nu-si gasea printul pereche. Ala care s-o miste din pat cu un sarut si s-o trimita direct la cratita, dar c-o verigheta pe deget. Pai nah, ca  proasta nu era deloc si nici atat de tampita si pricepea ca daca-i aduce pe toti acasa, trebuia sa faca programari ca la clinica.

Cand printesa a facut 30 de ani, o usoara panica s-a starnit in sanul onorabilei familii. Oare, alteta sa imperiala avea sa ramana virgina pana la adanci batraneti? Virgina adica necasatorita, sa ne intelegem din capul locului.

Alteta sa imperiala  terminase dreptul si se angajase cu pile grele si bani multi la un notariat, dar cum acolo  nu avea in jur decat vreo trei penibile casatorite care se excitau intre ele aratandu-si poze cu copii si barbati cu burta, printesa s-a declarat sufocata si ingradita in dezvoltare, asa ca si-a dat demisia. Si s-a angajat la o multinationala cu multi, multi barbati si multi, multi expati cu nevestele hat, departe.

Zilele trecute m-am intalnit cu mama ei in piata. Era fericita: principesa adusese acasa un prieten. Barbat, adica. Asa ca mama visa cu ochii deschisi o nunta regala  cu porumbei albi si rochie de mireasa cu trena pana la Craiova.

Si-am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa. Si au trait fericiti pana la adanci batraneti: ma-sa, visand la o nunta ca-n povesti, fiica, la ce-si doresc cel mai mult printesele: un cal alb.

MjAxMy0wYzQwZDg1MTFiYTYxZWQ0

 

5 Comments

  1. Elena says:

    N-ai fost la gaoaza mea sa stii ce am facut!

  2. Vali says:

    De spatii ai auzit?. Intre cuvinte se lasa un spatiu, nu mai multe. La fel dupa semnele de punctuatie, punct, virgula. Unul, nu deloc sau doua.

  3. random says:

    Cineva s-a sesizat :)!!

  4. adela tace says:

    Pe mine m-ai întristat cu postul ăsta… E urît, veninos, spălat de chiloţi în public…

    • adela says:

      n-am dat cu pietre, nici macar nu am judecat pe cineva, fiecare isi traieste viata cum vrea si tipa aia chiar mi-e simpatica asa, ca tipologie. eu doar am spus o poveste pe care nu o citim cu totii la fel. daca tu ai citit printre randuri veninul si spalatul de chiloti in public, e ok. e dreptul tau. nu detine nimeni adevarul suprem si nici cheia fericirii si asta e bine pentru ca nu am putea trai in dictatura, nici macar in una a fericirii impuse.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *