Pe plai la Dubai

De când își pune prima măsură de țâțe că, nah, și astea se pun treptat, nu poți trece brusc de la măsura nucă la măsura liubeniță de Dăbuleni că-ți crapă pielea pe tine, pațachinele visează să se mute în Dubai. Își pun afișe cu Burj Al Arab în dormitor ca puștanii, poze cu femei goale, și se masturbează mental la vederea clădirilor de metal și sticlă sau își printează câte o ofertă a unei agenții de turism și și-o pun sub pernă să viseze noaptea frumos. Se pun in fiecare seară în genunchi și se roagă fierbinte să dea domnul să-și vadă visul cu ochii. Cât poate el, măcar de un bilet de avion la low-cost.

Și asta pentru că încununarea era să zic încururarea supremă a unei dive mioritice este să se mute la Dubai. Mai amușină ele așa în câte o plimbare pe acolo, mai pun o poză pe Facebook pe marginea unei piscine, mai scrie un tabloid că au supt un pai la malul oceanului, dar fița supremă e să se mute acolo. De tot. Și apoi să dea interviuri  de acolo, spre ciuda și oftica ăstora care încă o mai ard pe plaiurile mioritice, fie și cu elicoperul vreunui retard.

Și nu le înțeleg. E nasol în Dubai. Eu am fost la o filmare, că dacă mă duceam în timpul meu liber, îmi tăiam venele în lung de oftică. În Dubai sunt cele  mai urâte clădiri văzute de mine, aproape la fel de urâte ca blocurile alea din Giurgiu reabilitate pe bucăți. Doar că mult mai înalte. Șoferii de taxi put de-ți crapă ficatul in două, eu am fost in februarie și erau peste 30 de grade, așa că nu pot decât să-mi imaginez cam ce e acolo în iulie sau august, cred că doar gândacii ăia care vor supraviețui apocalipsei mai îndrăznesc să iasă afară. La astea o mie de grade, nu ai voie, ca femeie, să porți decolteu sau bluze fără mâneci. Plus că nu dacă te duci neînsoțită până la chioșcul de peste drum să-ți iei o apă, chiar și așa îmbrăcată până-n gât,  li se învârt ălora ochii mai ceva ca girofarul politiei că la ei doar prostituatele umblă neînsoțite. Au autostradă cu șase benzi care trece chiar prin oraș, praf care vine din deșert și iarbă și copaci din plastic. Da, mare parte din ceea ce pare natură, e plastic. La fel ca duduile alea care se mută acolo. Și băi nene,  cel mai grav, la alea o mie de grade in februarie, când ai  bea o bere rece și cu ochii, ciuciu.

fbf7fb03705cbce172188f43b69df321

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *