Tag Archives: familie


Cine n-are batrani, sa-i lase acasa cand pleaca in concediu

Se hahaia de curand o buna prietena ca pisicile au un sistem de avertizare prin care se anunta cand si pe unde trec eu ca sa se arunce in calea mea intru salvarea lor. Cred ca acelasi sistem de avertizare folosesc si vecinii de apartament si balcon, dar astia nu se cer salvati, ci  parati si povestiti pe blog, la adelisme.

Altfel nu  pot intelege cum, la sute de kilometri distanta de casa, pe o insula de patru kilometri patrati mai mult lunga decat lata, au dat astia de mine. Astia, adica triplul din apartamentul de langa mine sau chiar quattro-ul ca baboiul ala de-l au cu ei are de doua ori mai multa energie si face de doua ori mai multa galagie decat orice surata de-a ei.

Azi dimineata, la 7 punct, baboiul  iese in balcon. Aia micii, cum ii alinta ea cu drag, dorm. Aia micii au amandoi peste 40 de ani ca sa fim intelesi din capul locului. Iese deci baboiul in balcon si da cu ochii de mine, eu cu ochii in laptop si cu norma zilnica de pagini tatuata pe frunte. Ha, buna dimineata!

Ha, ce tampita sunt ca ii raspund si, mai ales, ca ii raspund in romaneste. Baboiul se lumineaza brusc la fata. Are, in sfarsit, cu cine vorbi si e nevorbita rau, dar rau de tot. Imi explica framantandu-si mainile ca nu-i merge uai faiul si are, nene, jdemii de mail-uri necitite. Probabil jumate sunt newsletter-uri de la banca unde-si tine ea cardul de pensie si restul sunt corespondenta  amoroasa cu Gadea si Dan  Diaconescu.

In fine, nu-i merge netul, asa ca ma oboseste nervos sa ma duc peste proprietar sa-i restartez serveru, routeru, dracu stie.

Pai eu am net, ii ranjesc eu.

Greseala, mare greseala. In trei secunde e la usa mea, cu laptopul in  brate, sa-mi prinda netul de mot. Brusc, imi sucombeaza si mie netul, asa ca ia la loc pozitia de ciocanitoare de  balcon.  E nemultumita. E deja ora 8 si puiu nu s-a sculat. Fii-su, adica. Asta pentru ca lui si neveste-sii nu le pasa de ea si nu se gandesc ca o femeie de varsta ei nu poate merge la plaja la 12 sa stea cu capul in soare. Puiu, zice ea, s-ar trezi, dar nu-l lasa aia. Adica noru-sa.  Ea s-a sacrificat pentru ei si a venit cu ei in Grecia, imi explica ea. Buuun.

Le face cafea, le prajeste oua. Mie-mi salta ficatul in gat. Brusc, baboiul sare din balcon , fericita, dar se intoarce la loc, catranita. Credea ca s-a trezit puiu, dar nu. Nu s-a trezit, ba chiar mai rau. Aia a incuiat usa dormitorului. Na belea.

Baboiul stinge fo trei tigari in zece minute, dupa care ma anunta ca se duce sa-si mute canapeaua pe care doarme ca ii sufla aerul conditionat in cap. Succes, ii urez in gand.

Haaar, poc, trosc, haar, bum. A mutat-o.  Aia doi isi fac si ei aparitia, treziti de zgomote.  Ma uit la ei,  sunt vii, sunt bine, n-au facut penis captivus. Probabil sunt antrenati.  Ma uit iar la ei. N-au copii, ea e chiar frumusica iar el arata bine.  Tot nu pricep ce cauta aia cu ei.

Codobarta incepe sa-i ia la shtanga.  Ca i s-a racit cafeaua, ca  i s-au sleit ouale, Uliuu, plec ca ma pocneste si pe mine.

Seara, babornita le da stingerea pe la 10. Hai, hai, stingerea ca maine iar dormiti pana la pranz. 

Nu-i vad pe ei, banuiesc ca stau cu genunchii pe coji de nuca si ii pupa mainile cu multe inele. Nici pe ea n-o vad, doar o aud.  Ei nu se aud deloc.

Si de atunci, liniste. Greieri. Gizaz.

Va mai zic si maine.

download

 

Daca reusesc s-o prind in poza, v-o arat.

 

 

cadoul lui Pepelea

Sper din tot sufletul ca există în iad un loc special amenajat pentru rubedeniile care-ți dau cadou tot felul de prostii pentru casă și vin apoi in vizită să verifice dacă le pretuiești ofranda. Că dacă nu există, macar să știm de pe acum să le amenajăm ceva pe lumea asta.

O matușă mi-a adus demult un bibelou. O oroare, un bătăuș sticlos cu o bâtă în mână care se rasucea cu bîta ridicată să-mi pocnească si celalalt bibelou primit de la ea, o balerină pulpănoasă și cu fundul mare. Și cum stateau ei așa a război pe pianină, ăla cu bâta sus, aia cu piciorul ridicat, s-a umerit puțin fii-mea care atunci avea vreo 5 ani și i-a înfrățit pe amandoi într-un făraș de cioburi. Ce mai vaiet, ce mai zbucium. Următoarea vizită a mătușii a fost ultima și s-a consumat în mai puțin de cinci minute. Mătușa, saraca, s-a prapadit de bătrânețe, dar eu, cand mi trântesc aiurea ușile prin casă și mi se zgâiesc mâțele în gol, sunt ferm convinsă ca ea e, supărată și acum că i-am prăpădit darurile.

O prietenă de-a mea primise in dar de la soacră-sa un tablou de familie cu toți morții aliniați in el pe trei rânduri, de la mama mă-sii la cel mai îndepărtat și mai renegat văr al ei. De câte ori suna aia la ușă, asta, poc, sărea cu tabloul și-l agăța pe perete.

O alta se pricopsise cât fusese plecată într-un city break nu cu o gripă, că aia trecea mai ușor, ci cu ditamai tabloul cu maci pe cât de roșii, pe atât de urâți, proptit in miezul sufrageriei de mama lui, firește. Ani la rând s-a rugat amărâta să tragă un cutremur măcar de 4 ca să aibă și ea un alibi credibil și, când, în sfârșit, a dat Bunul unu, a dat și ea cu oroarea de ciocanul de șnițele că tabloul, nici trântit nu s-a lăsat spart.

Soacra-sa, însă, dorind s-o consoleze pentru pierderea suferită, a troznit-o cu o pereche de covorașe atât de mov că-i venea ăleia să vomite când dădea cu ochii de ele. Și pentru că toate blestemele din lume nu le-au făcut să se evapore sau să ia singure foc, într-o bună zi în care dânsul era plecat de acasă, a pus mâna pe ele și le-a aruncat direct în mașina de gunoi venită să ridice mizeria din curți și case. A fost perfect până când a venit domnul acasă. Ea se pregătise sufletește pentru reacția mă-sii, dar când el s-a uitat la ea cu ochii umezi și a întrebat-o șoptit unde-s covorașele de la mama lui, a fost prea mult pentru ea. Și a plecat la mama ei, trântind absolut accidental la ieșire toată vitrina cu cristaluri.

images

ca despre sex, numai de bine

Alarma ceasului suna ca de pe lumea cealalta. E 6.30. Sar in picioare si dau cu capul in geamul uitat deschis de aseara. Racoarea noptii mi-a intepenit usor un umar dar inca nu ma decid la care parte a corpului sa ma gandesc ca ma doare. Ca prin somn nimeresc bucataria si frigiderul. Reusesc sa fac doua sandwich-uri  fara sa-mi tai nimic si bag  sandwich-makerul in priza. Alerg spre dormitorul copilului nr. 1 si dau usa de perete. Brusc sculat din somn, copilul nr.1 incepe sa planga. 6. 45. Reusesc sa linistesc copilul si incep sa-l imbrac . Un ciorap, doi ciorapi, “stai, ca nu vreau tricoul asta ca l-am purtat si acum o saptamana” .Fleosc.  6.50. Cu pretul unui intreg sifonier revarsat pe covor, in mijlocul camerei, cadem de acord asupra tricoului. 6.55. Trezesc copilul nr. 2. “Unde-i bluza? Nu, nu asta. Aia.” Care nu e. 7.05. Trag blugii pe mine si incep sa fac ghiozdane. “Asta-ti trebuie?” ” Nu, caietul ala verde”. “Care verde ca e 7 si 10 deja”. “Ala de la nasul tau, mama. Si scoala-l pe tata ca e tarziu”. 7.15. Una bucata sot sta cu plapuma in cap si se alinta. ” Cred ca am febra, nu pot sa-i duc eu, ia tu repede un taxi. Ia vezi, am febra mare?” Nu destul de mare dupa capul meu, dar promit sa rezolv si chestiunea asta cand ma intorc. Aproape omor o pisica navalind pe usa afara. Scap cainele afara pe poarta. Duca-se. “Mamaaa! Catelul! Daca moare?! Daca il loveste masina?!  Hai sa-l prindem! ” 7.35. Deschid iar poarta cu 15 kg de caine in brate si, fara sa ma vada nici copilul 1, nici copilul 2, ii ard un sut in cur sa se invete minte. Ghinion, m-au vazut. “Mamaaaaaa!”  Alerg cu doua ghiozdane in spate si reusesc sa opresc un taxi  sarind in fata masinii. Copilul 1 plange infundat de mila cainelui. Copilul 2 mataie ca are test si intarzie din cauza mea. Se opresc brusc amandoi si incep sa rada cu sughituri: “mama, esti praf, ai plecat in papuci! Ha ha ha!”  Descarc copilul 1 la scoala 1, descarc copilul 2 la scoala 2 si ma dau si eu jos din taxi. ca sa iau autobuzul inapoi spre casa.

8.15. ” fa-mi si mie un ceai!”

8.20 ” sufla in el ca frige!”

8.30. ” mai pune miere!”

8.35. ” mai incalzeste-l putin ca s-a racit!”

8.50 ” du-te la plafar si ia-mi tinctura de cai baltati si vaca roz! a zis mama ca ajuta!”

9.30 Ies pe usa. Ma duc la munca.

20.30 Vin de la munca. Vase murdare pana la poarta raiului. Umplu micuta masina de spalat vase sa-i dea Dumnezeu sanatate aluia de-a inventat-o. 20.35. “Mama, am o tema grea.” 20.40. “Mama, deseneaza-mi si mie capela sixtina pe un A4. Da’ te rog sa nu-ti bati joc! Si vezi ca mi-e foame!”

22.30. Rufe, vase, rufe. “Ce-i cu camasa asta aruncata pe jos? E murdara? O bag la spalat?” “Nu stiu, miroase-o si tu.”

23.35. Copilul 2 intra in bucatarie” Mama, eu cand am voie sa ma sarut pe gura?”

25.00. Aproape adorm in drum spre pat. Cu coada ochiului il vad: e odihnit, a dormit toata ziua.  Sclipirea din ochii lui ma pune in garda. Ma aplec si-i marai tandru:” daca-ti vine vreo idee mai devreme de 6.25, iti crap capul cu veioza”.

 

 

 

 

Run Foresta, run!

Se cununa roaba lui Dumnezeu Eaaaaa cu robul lui Dumnezeu Eeel, cu mama lui care suna de 37 de ori pe zi sa intrebe ce ai gatit si ofteaza din toti rarunchii de cate ori, usor abtiguit, pretiosul  fiu te pisca tandru de fund, cu tatal lui care de cate ori linge un pahar de vin intreaba daca mireasa a fost fata mare, cu cele doua matusi care se stramba de cate ori vin in vizita neanuntate si nu-si vad pe peretele tau tabloul de familie dat cadou cu  mare pompa, cu cumnata care se bosumfla ca nu i-ai observat  rochia aia noua pe care a dat juma’ de leafa, cu buni care toarna pe ascuns ulei in cratitele tale cu mancare ca asa stie ea, de pe vremea belsugului si a ficatului sanatos, cu cumnatul de 11 ani pe care trebuie sa-l tarai cu tine in fiecare concediu,  cu hainele care asteapta sa fie mirosite ca sa li se decida soarta: umerasul sau cosul de rufe murdare, cu viermii pentru pescuit care se tolanesc nonsalanti in frigider langa spuma ta de ciocolata, cu adidasii de fotbal cu baietii intre blocuri, cu lita ascunsa in biblioteca intre carti ca de, poate ne trebuie vreodata 3, 5 cm de lita, cu vaietele mortii cand minunatul face 38 de grade febra, cu cainii lui pe care toata lumea ii iubesti dar numai tu, aia rea care iubeste doar pisicile, le cumperi mancare si frontline, ii vaccinezi, ii duci la doctor cand sunt bolnavi, ii scoti la plimbare si le strangi cacatii, cu toti prietenii care vin la gratar ca de, ai curte, si ii uita Dumnezeu la tine pana la 4 dimineata, cu farfuria lasata pe masa la doar 1, 5 m de chiuveta, cu matura, tigaile si oalele, amin.  Asa ar trebui sa sune slujba la biserica, la nunta. Ca sa stie roaba lui Dumnezeu in  ce se baga si, poate, daca lungim astfel putin slujba, ii mai dam o sansa sa-si dea singura doua palme, sa se trezeasca si sa o rupa la fuga sa o rupa la fuga unde vede cu ochii.

Run, Foresta, run!

Running-Bride5