Tag Archives: prejudecati


50 de nuante ale unui cuvant

Ana  are 23 de ani si un copil de 2 ani acasa. Tatal a plecat chiar inainte sa se nasca si ea il creste singura, asa cum poate. Ana face trotuarul pe drumul spre Constanta. Are tarife clare si nu pacaleste pe nimeni, dimpotriva.

Elena, in schimb, Leni, cum ii spun prietenii si  doamna Leni, cum ii spune fata din casa care-i face tot menajul, angajata pe firma sotului ca secretara si platita, fireste, tot de sot, este o doamna respectabila. Stie ca sotul, un chirurg de succes, f**e tot ce are halat si p***a in spital si nu numai. Stie ca el nu o mai iubeste si nici ea nu mai are nimic pentru el, dar ii spune in continuare “iubi” si il saruta inainte sa plece la munca. El, ca ea ramane acasa sa se pregateasca pentru ora de pilates. Platita tot de sot, fireste.

Ioana are 26 de ani si cateva zeci de fosti in palmares. I-a iubit pe toti la fel de mult, dar se iubeste mai mult pe ea, asa ca le da papucii la prima abatere. Si da, a facut sex  cu toti.

MIhaela are 21 de ani si un logodnic care a mostenit un teren in Primaverii pe care l-a vandut. il iubeste, sigur ca-l iubeste, de aceea primeste cu naturalete toate cadourile primite de la el, de la  telefonul Vertu la masina primita de ziua ei.

Cristiana are 35 de ani si e vaduva de 2 ani. Cristiana s-a intalnit intamplator cu cel mai bun prieten al ei din copilarie, inca prins intr-o casnicie pe cale  de duca si s-a indragostit  de el.

Alina are 30 de ani si un iubit cu 25 de ani mai mare ca ea nici bogat, nici influent. Se iubesc de-adevaratelea.

Diana are 38 de ani, un sot stabil si un amant si mai stabil. Isi flutura nonsalant verigheta acasa,  la sedintele cu parintii si la  intalnirile cu prietenii de familie si si-o scoate si-o ascunde-n buzunar in restul timpului.

.Medeea are 28 de ani, un corp incredibil lucrat la sala in fiecare zi si, pur si simplu, ii place viata. Ii place ciocolata, ii place sa danseze, ii place sexul, nu are inhibitii si nici prejudecati.

Si acum vine intrebarea:  care nuanta defineste mai bine cuvantul ” cu*va”?

sex-before-marriage-1950s1-i-didnt-sleep-with-my-husband

am voie, lume, sa traiesc?

 

O matusa de-a mea care tine in curte un caine maindanez pe care , de altfel, il iubeste din tot sufletul, nu l-a scos niciodata la plimbare pe strada ca ii e rusine  ca  nu e caine de rasa si se gandeste ce vor spune vecinii cand o vor vedea cu cainele in lesa. Cand a gasit un matz urduros si bolnav, l-ar fi salvat dar ii era rusine de veterinar ca o sa rada de ea cand o sa vada  in cel hal e amaratul ala, asa ca m-a sunat pe mine sa il duc la doctor. Bunica-mea aproba totul cu lumea, fara stirea lumii. ” Unde pleci in fusta asta, ce-o sa spuna lumea? “Iubit iti trebuie tie acum, ce-o sa zica lumea?”

“In oala acoperita nu cade praf”, zice o vorba batraneasca. Sau “rufele se spala in familie”. Doar ca nu vor fi niciodata cu adevarat curate, as adauga eu, atata timp cat apa  in care le plimbi e murdara.

” Sa nu ne stie lumea”, spunea bunica-mea de  cate ori ridicam tonul in casa, cu usile inchise. “Si ce-mi pasa mie de ce spune lumea? ” protestam eu, ridicand si mai mult tonul. Intrebarea nu si-a gasit inca raspuns, in continuare  mi se rupe de ce zice lumea atata timp cat nu lumea traieste viata mea.

Cand te f**e doar grija de ce o sa zica lumea despre tine, nu se cheama ca ai o viata sexuala implinita ci dimpotriva. O matusa de-a mea, avocata in barou, nu vazuse p**a la c*r din al doilea razboi mondial, dar  “lumea” stia precis ce casnicie fericita si implinita are ea.  Nici dupa ce impricinatul a raposat, desi avea doar 48 de ani si era inca o femeie frumoasa, nu a cedat pretendentilor tot de frica gurii lumii. Ce-o sa spuna lumea? Ca nu s-a racit bine sarmanul si am bagat pe altul in patul lui?” ” Ca iubesti si esti fericita”, as fi vrut sa-i spun, dar m-am gandit ca-mi racesc gura degeaba, mai ales ca “sarmanul” se racise deja de peste 3 ani.

Desi ” lumea” nu avea cum sa-i stranga degetele in usa pentru indrazneala de a iubi pe cineva  care traia doar din salariu, o buna prietena care are o firma si o avere considerabila mostenita de la bunicii fosti mosieri a ezitat atat de mult sa-l prezinte ” lumii” incat acesta s-a saturat sa se simta ruda saraca  din asternut si a plecat.

Tot de frica lumii, o prietena de-a mea inchide ochii de cate ori consortul vine plin de ruj si de Anais Anais. L-ar baga in p***a ma-sii maine, dar ii e teama ca ” lumea” o s-o puna tot pe ea la zid.

Alta   consuma fondul de ten cum consum eu pasta de dinti,  acoperindu-si urmele si vanataile. Tot de gura lumii.

Romancele isi ascund propria viata si dramele cu o vinovatie greu de inteles, dar traiesc viata altora cu o bucurie la fel de greu de explicat. Apropo, ce mai face Zavo? Ca Bianca am vazut ca e bine-merci.

mnOhQGBEFF4AF5k6PaD2g1Q

da’ de ce eu trebuie sa fiu “pe calapod”?

Urasc calapoadele. Toata viata le-am urat. Inca de cand eram copil si mamele isi chemau panicate copiii in casa cand se jucau cu mine. Normal, eram un copil crescut in afara calapodului lor de suflete mici, eram un copil crescut fara tata si, prin  deductie logica, crescut prost. Eu eram bine mersi cu coronita in fiecare an, olimpica la istorie si limba romana iar mama ma tinea din scurt exact din cauza acestui calapod “sa nu zica lumea de tine ca esti copil scapat din mana doar pentru ca ai crescut fara tata”. Sa ma f*t in el de calapod ca am crescut mai rau ca la manastire. La 15 ani  luam umbrele pe cocoasa ca am venit acasa dupa ora 11. La 19 ani, cand prietenii mi-au facut o gluma proasta la ziua unui din ei si mi-au dat ceasul cu o ora in urma, l-am luat de guler pe atasatul cultural al Japoniei la Bucuresti care era unul din invitati  si l-am rugat sa ma conduca acasa doar ca sa o impresionez pe mama si sa scap de papara.

Calapoadele eticheteaza femeile divortate drept ratate incapabile sa tina un barbat langa ele “cine dracu’ sa stea cu aia, nu vezi in ce hal arata covoarele ei cand le scoate pe batator?!” si femeile singure drept c**ve. Calapoadele spun ca un copil trebuie sa creasca si cu mama si cu tata, chiar daca tata  vine acasa din doua in trei zile  si cand vine, vine baut si cu chef de altoit nevasta.

Calapoadele iti impun religia, alegerile sexuale si sociale. Si orice alegeri, in general. Daca iesi pe strada cu un caine oamenii iti vor spune ca mai bine cresteai un copil.

Calapodul iti inghesuie orice rabufnire a personalitatii in tipare cu care oamenii stiu sa se descurce fara probleme. Orice alta forma ii inspaimanta, ii scoate din pijamalele lor moi si calduroase.

Calapodul spune ca doi oameni de sex opus care beau o bere impreuna trebuie neaparat  sa se si f**a, simpla lor prietenie este greu de inteles si de acceptat.

Calapodul ne aliniaza si ne vrea pe toti la fel, in uniforme. Sufletul nostru trebuie sa fie la fel, corpul nostru sa arate la fel. Trebuie sa fim cu totii expansivi, fortat veseli si neaparat fara burta, cu pachetelele grupate sub tricou. Trebuie sa fim toate slabe, tinere, proaste, blonde, botoxate si siliconate. Altfel, nu ai nicio sansa. Nu conteaza educatia, emotia, sensibilitatea, simtul umorului. Pentru ca tot ce depaseste marginea calapodului va fi tuns fara mila, ca bretonul unui copil care intreaba mereu, obsesiv ” da’ de ce?”.

tumblr_mvjlxrb2yy1qza249o1_500

cu acte, fara acte

De cand m-am nascut, mi s-a spus non-stop ca o relatie fara acte e un pacat, o infractiune, o porcarie scarboasa si umilitoare pentru femei, dar nu si pentru barbati. Pentru barbati era o victorie,  era ca o coroana pe care scria cu aur ” am convins-o sa-mi spele, sa-mi calce, sa-mi faca mancare si sa faca sex cu mine FARA sa fiu nevoit sa-mi pun pirostriile, fara sa fiu nevoit sa renunt la libertatea mea”.

Mama, care a ramas singura la 32 de ani si a stat mult prea multi ani singura, pe la 40 a cunoscut pe cineva. Domnul, care sub presiunea bunicii si a educatiei primite a devenit  apoi sotul ei, statea relativ aproape de noi si mama  mai ramanea peste noapte la el sambata seara. Bunica-mea, altfel cea mai blanda femeie din lume, pufnea si trantea si mama o mintea ca o adolescenta fugita de acasa, spunandu-i ca ramane peste noapte la el ca are televizor color, o minune a tehnicii de care noi nu beneficiam atunci.

Invatata inca dinainte sa stiu sa merg sa iubesc doar cu  acte in regula si sa dispretuiesc pe cele care erau in afara legii, priveam cu adoratie orice mireasa iesita in cale  ca pe o femeie care a reusit in viata. “Concubinaj” suna urat  ca orice lucru rau care se termina in “aj”: linsaj, santaj, cuplaj.

O prietena buna se plangea ca mama ei o preseaza sa se casatoreasca si sa faca un copil pentru ca ea era singurul copil si avea deja 30 si ceva de ani. Si-am intrebat-o si eu de ce nu vrea sa-si legalizeze relatia pe care o  avea iar raspunsul ei m-a lasat fara argumente. ” Am vazut mult mai multi oameni nefericiti casatoriti  decat  necasatoriti”, mi-a spus ea. ” Si-apoi, sunt fericita asa. De ce sa schimb asta?”

Adevarul adevarat e ca “actele” te baga intr-o zona primejdioasa de confort si siguranta. Ea incepe sa-si permita niste kilograme in plus,  un picior neepilat iarna ‘ca tot nu te vede nimeni pe sub pantaloni” sau un trening imputit in care a prajit gogosi. El incepe sa se simta natural sa injure, sa-si vare degetele in gura in timpul mesei sau sa ragaie dupa desi are cinci facultati si doua doctorate. Si, ce e mai grav, in virtutea faptului ca “daca ma culc cu tine, ma si scol cu tine, orice ar fi”, amandoi uita sa se faca iubiti si doriti de cel de alaturi.

Si cand oamenii presupun ca doar un act oficial le poate asigura fericirea si dragostea eterna, afla mai curand sau mai tarziu ca singurul lucru asigurat de acel act este o bataie de cap in plus prin tribunale si notariate.

Am vazut oameni care au stat impreuna 16 ani  ” fara acte” si s-au despartit la cateva luni dupa ce s-au casatorit. Am vazut barbati care-si declarau iubirea fata de consoarta la fiecare sfert de ora cu disperarea unui pusti care vrea sa f**a si el ceva iar in timpul liber casniciei f****u tot ce avea sani si mergea in doua picioare. Am vazut si oameni casatoriti de 20 de ani  si care se iubesc ca in prima zi, dar muuuult mai putini. Iar diferenta intre ei si restul cuplurilor nu avea nicio legatura cu dragostea, ci cu respectul.

Marriage_1